21 December, 2014

Widgets

Privighetoarea si imparatul de Hans Christian Andersen si Quentin Greban

by Eva Luna No Comments


Nume: Privighetoarea si imparatul de Hans Christian Andersen, ilustratii de Quentin Greban
Editura: Univers Enciclopedic Gold
Nr. pagini: 32
Tip coperta: hardback
Data aparitiei: octombrie 2015

Palatul imparatului Chinei era cel mai frumos din lume, cladit din cel mai scump portelan, iar gradina era plina de minunatii si asa de mare, incat nici gradinarul nu stia pana unde se intinde. Daca mergeai o vreme tot inainte, ajungeai intr-o padure cu copaci inalti, iar padurea se‑ntindea pana la marginea marii albastre.
Corabiile treceau chiar pe sub ramurile copacilor si, intr-un copac, era o privighetoare al carei cantec era de o frumusete fara pereche.
Ca sunt fascinata de cultura asiatica, nu cred ca mai este un secret pentru nimeni, asa ca trebuie sa recunosc ca inevitabil, m-a atras coperta si ilustratiile din aceasta carte.
Desi se vrea a fi o carte pentru copii, scrisa de nimeni altul, the maestro, the big boss of fairy tales, the danish eventyr, Hans Christian Andersen, eu zic ca mesajele pe care el le transmite in povestile lui, pot fi aplicate si in our modern day and age. Oricat de mult timp ar trece, caracterul uman, pus in fata unor situatii similare cu cele descrise in carti, nu se schimba si repeta aceleasi greseli over and over again.

Se spune ca aceasta poveste, Privighetoarea si imparatul (e.g. eng. The Nightingale; dk. Nattergalen), a fost inspirata din viata autorului, mai exact, din iubirea neimpartasita pe care i-o purta sopranei Jenny Lind, supranumita "privighetoarea suedeza". Povestea a fost adaptata intr-o animatie, film, balet, opera si musical.

Tivoli Gardens - este un parc de distractii inaugurat pe 15 august 1843 in Copenhaga, si ocupa locul al doilea in lume ca fiind cel mai vechi parc de distractii, primul fiind ocupat tot de un parc danez. Va spun asta pentru ca aici a luat nastere aceasta poveste, terminata in doua zile, in gradinile cu motive asiatice din Tivoli.
Dupa cum am spus mai sus, o fi o poveste pentru copii, dar faptul ca omul pretuieste anumite lucruri doar dupa ce le pierde, mi se pare un mesaj care rasuna tare chiar si in ziua de azi. Sau omul care pretuieste mai mult materialul, in loc sa aprecieze si lucrurile mici, aparent neinsemnate, dar care fac diferenta in viata noastra cand nu mai sunt acolo, iar este o situatie asemanatoare si aplicabila in zilele noastre moderne.
... pentru ca anumite lucruri nu se schimba niciodata.
In aceasta poveste, este vorba despre un imparat chinez care era inconjurat de bogatii extraordinare, dar din pacate pentru el, erau bogatii materiale. Asta pana cand aude trilul delicat al privighetorii, si inima ii este miscata si cucerita pe moment. Invitata la palat sa cante, micuta artista devine prizoniera, pana cand intr-o zi, este inlocuita de o privighetoare mecanica. Lumea de la palat este complet fascinata de noua jucarie, frumos ornata si stralucitoare, dar ca toate lucrurile noi, in timp, se uzeaza si devin vechi, uneori neutilizabile.
Profitand de agitatia de moment, privighetoarea noastra reuseste sa fuga inapoi unde ii este locul, in natura. In timp, jucaria stralucitoare s-a stricat, si imparatul s-a imbolnavit, dar in ajutor ii sare micuta noastra cantareata. Privighetoarea reuseste sa-l aduca inapoi la viata cu trilul ei armonios, care impresioneaza pana si Moartea, iar aceasta il lasa in viata pe imparat.

Privighetoarea si imparatul este o poveste nemuritoare, care probabil va fi citita si in anii, deceniile, de ce nu, mileniile urmatoare, iar uneori, lucrurile aparent neinsemnate, cum ar fi vocea sau simpla prezenta a unei persoane, poate face minuni.

"Corabiile treceau chiar pe sub ramurile copacilor si, intr-un copac, era o privighetoare care canta asa de frumos, incat fermeca pana si pe cel mai sarac dintre pescari."



"-Sa le punem pe amandoua sa cante! Va fi ceva neinchipuit de frumos!
Au cantat impreuna, dar nu prea mergea bine cantecul.
Atunci au lasat-o sa cante doar pe privighetoarea mecanica si-a placut tuturor la fel de mult ca si privighetoarea adevarata. Numai ca aceasta era mai frumoasa la infatissare si stralucea ca un giuvaier."


"Pana si Moartea asculta vrajita si spunea:
-Mai canta, privighetoare, mai canta!"


"-M-ai rasplatit! a spus privighetoarea. Cand am cantat intaia oara, ai plans si asta n-am sa uit niciodata."

"Dar lasa-ma sa vin seara si sa-ti cant la fereastra. In cantecele mele am sa vorbesc de cei fericiti, dar si de cei necajiti; de ce e rau si de ce e bine, de ceea ce-i in preajma ta si tu nu stii, de toti cei care-s departe de tine si de curtea ta. Insa trebuie sa-mi fagaduiesti ca n-ai sa spui nimanui ca ai o pasare care iti spune totul."


Desi aceasta carte are doar 32 de pagini, povestea este spusa, mesajul receptionat, iar ilustratiile superbe sunt cireasa de pe tort.
Sper ca postarea de azi a fost pe placul vostru si am reusit sa va ademenesc, chiar si pentru cateva minute, in lumea feerica de la palat.
Have a lovely day!

0 comments:

Post a Comment

Every little word is highly appreciated! Thank you for taking your time! ^_^
--IMPORTANT NOTICE!--
Due to some repeated problems with Disqus, i had to delete this widget, thus losing ALL of my comments. I apologize if i didn't get to answer in time and that is why you will see all of my posts without comments.
And NO, i do not recommend using Disqus!